În vederea canalizării

Învăţăm dialogul. E bine. Învăţăm şi Braille dacă e nevoie. Cucoana aia legată la ochi care reprezintă Justiţia* sigur are nevoie:

"Domnule Mugur Grosu,

Am luat cunostinta din petitia adresata Presedintelui României, Domnul Traian Basescu, despre solicitarea dumneavoastra. În vederea analizarii problemelor semnalate, petitia dumneavoastra a fost trimisa la  Ministerul Afacerilor Externe. Urmeaza ca, în termenul legal, institutia sesizata sa comunice, Administratiei Prezidentiale si dumneavoastra, solutia adoptata.
 
Consilier de Stat
Gabriel-Cristian Piscociu"

Acesta e răspunsul pe care l-am primit azi la mesajul trimis în 22 februarie la opt adrese oficiale în legătură cu ultima palmă primită de scriitorul Alexandru Vakulovski de la statul român. E a doua oară, în acest caz, când Administraţia Prezidenţială îmi gâdilă orgoliul de nanocetăţean şi reacţionează, fiind şi singura instituţie care-a dat curs, în ambele situaţii, bâzâielilor mele de gâză sub compresor. Cum prima oară Ministerul Justiţiei a percutat abia după ce-a fost împins de la spate de Cotrocean, aştept cu viu interes soluţia adoptată, cu acest prilej, de Ministerul Afacerilor Externe. Minister care nu s-a ostenit să-şi plece urechea elefantină la mesajul trimis chiar de mine, dar care acum, că i-a pus domnul Piscociu piciorul în prag, s-ar spune că-i nevoit să o facă. Sunt curios ce. Între timp Alexandru Vakulovski şi-a redobândit cetăţenia română iar noul ambasador, Marius Lazurcă, abia s-a instalat la Chişinău. Cum remarca şi Teodor Baconschi, e bine că avem acolo un intelectual de anvergură, iar nu un idiocrat. Şi că ambasadorul românilor pe lângă români stăpâneşte bine limba (ba chiar şi literatura) română... Ce-ar mai rămâne de "analizat" şi "soluţionat" din situaţia semnalată luna trecută în bâzâitorul mesaj? Păi să sperăm că se va face, cumva, curăţenie în mafia de la direcţia consulară, că-n loc de pixuri şi ştampile li se vor pune nişte mopuri în mână, şi că cineva îi va prezenta oficial scuze lui Alexandru - în special pentru felul în care autorităţile consulare au înţeles să comunice cu un viitor cetăţean român: prin băşcălii, lecţii de morală şi intimidări. Şi că se va găsi un baros potrivit pentru acele ghişee ale ruşinii, mai groase decât zidul Berlinului, la care conaţionalii noştri fără noroc sunt umiliţi zi de zi pentru că cer înapoi ceva la care n-au renunţat niciodată. Sau, cu cuvintele lui Mihail Vakulovski: "Important e ca acum, după ce un demers de recuperare a cetăţeniei române a putut fi urmărit pas cu pas în public - datorită susţinerii scriitorilor şi a ziariştilor români - acum ar fi normal ca aşa ceva să nu se mai repete vreodată. Ca românii din Basarabia să nu mai fie umiliţi la ghişeele din Consulatul României la Chişinău, să nu mai treacă prin atîtea nedreptăţi. Dacă asta nu se va întîmpla, cazul acesta pînă la urmă pozitiv va rămîne un simplu caz, ceea ce nu e deloc în regulă."

* În imagine, una dintre cele mai fruste imagini ale Justiţiei, datorată gherilartistului Banksy. Aproape că-mi vine să-l invit şi pe el să ceară cetăţenia română. Aşa, ca performance. Cine ştie ce-ar mai ieşi - idiocraţii noştri îi au la inimă pe artişti, doar aţi văzut ce-a păţit şi Nicu Covaci :)