Fortul 13

Iată, poate, cea mai crudă întruchipare a expresiei "inimă de piatră": o imagine din satelit a Fortului 13 Jilava, două hectare de celule subterane prin care-au trecut, între 1907 şi 1989, toţi deţinuţii politic din România. Încărcătura unui astfel de loc nu poate fi cuprinsă-n cuvinte. Deşi mi-am petrecut aici mare parte din ultimele două zile, nu pot  spune încă nimic despre trecerea pe sub apăsătorii muri, care par tencuiţi doar cu sânge şi vaiere. Drumul ăsta trebuie parcurs de fiecare în carnea şi oasele din dotare. Asta ar fi şi ideea inepuizabilei Dana Cenuşă, de la Administraţia Penitenciarelor (ea a iniţiat şi primul festival de teatru pentru deţinuţi), care s-a gândit că cea mai bună cale de-a atrage atenţia asupra acestui loc ar fi să pună la cale o serie de evenimente culturale in situ. Un prim astfel de experiment va fi mâine a fost azi, 10 iunie, de la ora 11 (în fapt, şi primul eveniment cultural organizat la Fortul Jilava). Participanţii: Andu Novac cu fotografii, Mircea Nicolae cu o intervenţie (pot să vă deconspir că-i o instalaţie cu multe baloane şi-o colivie) şi, cu voia voastră, chiar Mugur Grosu cu nişte texte pe muri. Îmi pare rău că accesul într-un astfel de spaţiu se face, deocamdată,  cu dificultate. Dar asta e şi ideea acestor manifestări, să mai pilim niţel din gratii şi neputinţe. Într-o bună zi  va trebui să mutăm inima aia de piatră sub cămaşă şi s-o strângem la piept până ne va striga pe nume.

actualizare:
*nişte fotografii faine pe blogul lui Dan Iancu
* un articol ok în Evenimentul Zilei
* alte fotografii, şi cu textele, pe pagina de Facebook Fortul 13