Neurosport

Săptămâna trecută am schimbat, provizoriu, bateriile de la pretenţiosul mouse wirelesss cu cele de la telecomanda tv - care acceptă orice sursă de hrană, oricât de înjositoare (probabil ar merge chiar şi cu coji de seminţe ca să nu-şi piardă locul de muncă). Prin urmare funcţiona brici, prilej cu care-am exersat acele mişcări subtile din încheietură şi deget înrudite cu scrima, aşa numita artă a zapatului, la care semenii mei sunt maeştri şaolini. Pentru ageamiul de mine a fost o experienţă terifiantă, din care-am desprins următoarele observaţii:

* În uvertură, emisiunea Un Show Pacatos a lui Capatos. Nişte ţâţe, nişte fustiţe, obişnuitele frecţii. Senzaţional însă era titlul ediţiei, caligrafiat pe ecran: La mulţi ani, Capatos! Cum ar veni, Capatos şi-a oferit o surpriză de ziua sa, dedicându-şi propria emisiune. Nimic nu se compară cu ce-şi face omul cu mâna lui! Mă aştept ca modelul să se extindă fulgerător. Cum ar fi dacă guvernatorul Băncii Naţionale va hotărî ca de la 1 august, când va împlini 61 de ani, să se tipărească pe toate bancnotele, lângă propria semnătură, urarea La mulţi ani, Mugur Isărescu? Tot în august, Dinu Patriciu va face 60 de ani. Ar putea să-şi ureze ceva drăguţ prin publicaţiile Adevărul. De pildă în relansata colecţie Jules Verne: Cele 500 de milioane ale Begumei – să-ţi fie ruşine, Dinu Patriciu!

* O reclamă la Gilette Fusion spunea aşa: „rezultatul a 8 ani de inovaţie, care se reflectă în 20 de noi patente care au condus la o suprafaţă de ras cu 5 lame“. Impresionant, dar aşa-i în reclame, mai bagă de la ei. Sau mai scot, după caz. Povestea întreagă-i aşa: în 1971 au inventat primul aparat cu 2 lame de ras, bravo lor, dar apoi au trecut 27 de ani până s-au gândit să mai adauge una. Iar modelul ăsta de-acum, cu 5 lame, a apărut în 2006. Asta-nseamnă o rată de inovaţie teribil de lentă: Gilette a adăugat, în medie, câte-o lamă la 12 ani. În ritmul ăsta, ca să apuc aparatul inovator cu 10 lame de ras ar trebui să mai trăiesc încă 60 de ani. Ar fi un coşmar pentru guvernele viitoare, care-ar trebui să mă ducă în spate mult peste plan: cum speranţa de viaţă a bărbaţilor români e de 68 de ani, corect şi cinstit ar fi să apuc doar 3 ani de pensie. Restul fondului la care cotizăm peste trei decenii rămâne la bărbierii deştepţi. Să-ţi fie ruşine, Gilette!

* Tot pe seama pensiilor se distrau de moarte şi cei de la Antena 3, care capturaseră o înregistrare secretă de la întâlnirea dintre preşedinte şi parlamentari. Cineva i-a amintit preşedintelui că anul trecut susţinuse că pensia minimă garantată ar trebui să fie de 500 de lei, iar el i-a răspuns amuzat: „eram sub influenţa băuturilor alcoolice!“ Abia aştept dovada că, la discursul de anul ăsta despre tăierea pensiilor preşedintele era pe heroină, hăhăhă. Oricum, în curând vom trece cu toţii pe iarbă. Pe sub iarbă, ca să fiu mai exact, hăhăhă.

* În majoritatea reclamelor la pastă de dinţi apare câte-un dentist care-mi înşiră dezinteresat argumentele pentru care ar trebui să optez pentru o marcă sau alta. Sunt toţi numai zâmbete şi lumină, probabil nişte divinităţi, nişte serafimi cu aripile discret pliate sub halatele albe, că nu par de pe planeta asta, unde totu-i pe interes: aproape că ne imploră să-i aruncăm în şomaj! Sigur, există şi varianta ca sub halatele imaculate să fie nişte escroci, care ştiu doar diferenţa dintre molari şi dolari. Dar acum am prins o fază care chiar m-a convins: o reclamă la Colgate insista agresiv că pasta lor e „recomandată de Asociaţia Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România.“ Iar asta nu-i o asociaţie fantomă, cum v-aţi imagina. Am verificat, e pe bune, ba  are şi site, de unde aflăm că „promovează şi reprezintă interesele medicilor stomatologi cu practică privată“. Cum aşa? La TV promovează pasta de dinţi al cărei obiectiv este „nicio carie“, în rest reprezintă interesele echipei adverse, al cărei ideal de business ar fi „ţării, cât mai multe carii“. O pastă care elimină cariile şi goneşte clienţii e semn de faliment şi şomaj! Mor de curiozitate să ştiu cum a procedat AMSPPR pentru ca recomandarea aia să fie statutară: au convocat adunarea generală, au degustat, au deliberat, au votat şi-au consemnat rezultatele într-un proces verbal? Nu văd decât o singură variantă în care promovarea pastei de dinţi să nu le carieze afacerile: măselarii privaţi ştiu care-i cea mai proastă marcă posibilă şi-o recomandă fierbinte. Corb la corb nu scoate dinţii!