Mai bine mai târziu decât prea devreme

Am auzit vorba asta la naşul meu şi se potriveşte la fix cu ce urmează să spun.
Cu câteva momente în urmă (mai e puţin şi răsare soarele) am desfăcut, cu oarecare sfială, un pachet. A stat o vreme-n rucsac, apoi pe podea, cercetat cu prudenţă de pisicuţa Ferdina. În cele din urmă m-am îndurat, l-am învârtit între degete şi-am scos, cu oarecare nervozitate-n falange, o carte. A patra mea carte. E prima oară când trăiesc bucuria asta (mă rog, o oarecare bucurie), deşi au trecut aproape doi ani de când a ieşit din tipar. Şi nici măcar nu-i prima ediţie, ci a doua. Dar abia acum o ating. A mai fost o ocazie, anul trecut,  când am văzut-o la vânzare pe Ocaziipunctro, dar mi s-a părut prea scump moftul. Nu doar că o ating, dar o şi pregătesc de lansare: mâine, la Salonul Internaţional de Carte din Chişinău [standul Republica]. Am sentimentul că de data asta totul va merge uns, măcar că nu va avea loc pe malul Dâmboviţei. Asta pentru că la primele două tentative - în 2007, la prima ediţie, şi în 2009, când ieşise a doua - lansările, programate la târgul bucureştean Gaudeamus au eşuat în cel mai psihedelic mod cu putinţă, cum de altfel şi merita o carte sucită ca asta. Editorul, infatigabilul Nicolae Tzone, aproape că m-a băgat în sperieţi întrebându-mă, cu retorica de rigoare, dacă la mijloc n-o fi vreun blestem - pentru că fiecare ediţie a fost sabotată de câte-un un incendiu bizar la editură. Am regăsit recent un e-mail fluviu de-al său din care pescuiesc rândurile mai palpitante:

"Draga Mugur,
iti scriu ca sa-ti spun ca iti inteleg supararea, pentru ca eu sunt de cel putin o mie de ori mai suparat decat tine.
Nu vreau sa incep cu explicatii inutile, sa caut scuze (...) Pur si simplu s-a intamplat ceva de cosmar - o explozie la panoul electric, care a defectat in lant ghilotina, masina de termoclei etc. Aici unde stau acum, si unde e si tipografia, e un munte de carti in diverse stadii de realizare, si e un miracol aproape ca nu a ars totul.
Te invit la mine, sa vezi cu ochii tai (...) Ce ma intriga si ma lasa mut, ca sa zic asa, este ca si acum doi ani s-a intamplat aproape acelasi lucru - un incendiu in sediul din antim, chiar cand era cartea ta la cateva ceasuri de finalizare. Sa cred ca e vorba de un "blestem mugur grosu"? Nu, pentru ca la volumul celalalt, de poeme, nu s-a intamplat nici un incident. (...) Iar acum doi ani, fiica-mea a lasat pe aragaz o oala in care pusese ulei sa prajeasca ceva si a uitat de ea - apartamentul fiind cuprins de flacari. Am stins focul cu greu, nu se mai vedea la 10 cm de fum, si acum am semne pe brate de arsuri. Stii bine cat de mult am dorit ca totul sa iasa ireprosabil la acest targ, programul fiind pregatit in asa fel incat sa nu se poata rata. (...) De altfel, fara incidentul de sambata, totul a fost extraordinar, totul s-a desfasurat impecabil, lansarile au fost, mai toate, memorabile (...) Tot ceea ce s-a intamplat sambata e reparabil - cartea este,  draga mugur, totusi, tiparita, peste 40 de milioane fiind deja cheltuiti pentru producerea ei, chiar daca si cu cateva ore, regretabile, de intarziere. (...) Daca ma gandesc bine, ceea ce s-a intamplat putea fi mult mai grav, puteam pur si simplu sa fiu scrum la propriu. Viata, din fericire, merge mai departe. (...) Chiar nu conteaza ca deja s-a cheltuit o gramada de bani si de timp pentru cartea ta - iti dai seama cam cat s-a lucrat luindu-se fiecare coala tiparita si impaturindu-se, fila cu fila, manual, pentru ca e pe hartie dubla. Manopera la ea este echivalenta cu manopera la zece carti obisnuite. (...) Daca ti-e imposibil sa vorbesti cu mine, voi intelege si te asigur ca nu-ti port nici un fel de ranchiuna. Nu-ti cer sa faci nici un compromis cu tine. In acest caz te-as dispretui la nesfarsit.
(...)
nicolae tzone"

Păzea Chişinău, sosesc!