luni, 12 aprilie 2010

O respiraţie proaspătă

Probabil ultimul film cu George Vasilievici

Thanks to Dan & Mihai

2 comentarii:

serban spunea...

:))

Kaos Moon spunea...

Bai, printre dintre sute de catarge, curve sau femei cu blog, s-a strecurat moartea unui baiat. Bai pizdelor, mi-am pus tricoul cu : „Dormi degeaba. Visul e la mine” si m-am dus sa plang in pizda ma-sii, pentru ca sunt unii pentru care iti bagi degetul in gat si-ti extragi coardele vocale pentru simplul motiv ca simti ca nu le mai meriti.

Pe el il cheama George si intr-o zi, Helena am sa te duc la mormantul lui, o sa-ti desenez cu batzul pe musuroiul de deasupra carnii lui ce inseamna a fi sau nu corect in viata asta mai scurta decat un orgasm, o sa-ti trag o muie, dupa care o sa te fut in pizda asa de tare incat tipatul tau o sa ajunga pana la el si-o sa-i spun : „uite, Georgica, asta e darul meu pentru tine; ia sunetul asteia si sufla-l un pic cu aurul nemuririi in care te-ai bagat asa cum te bagai tu intotdeauna in necazuri – cu detasare, la misto – si trimite-i-l inapoi, innobileaz-o, ingenucheaz-o pentru mine, fa-o femeia mea, pentru ca am ajuns sa cred ca poti face minuni cu puterea mea de seductie, pentru ca am ajuns sa cred ca in noaptea aia in care am auzit ca ti-ai bagat pula magistral si definitiv, eu am devenit barbat.” Si-o sa-mi fi recunoscatoare pentru ca ai fost aleasa, o sa mi te urci pe umarul drept drept inger pazitor, pentru ca eu o sa mai stau un pic aici ca sa-i livrez lui Georgica informatii. Prin tine.

Bai, deci alinierea futu-va-n gura de babardoace. Baticul negru in cap, ruj rosu rosu pe buze, trageti-va tanga aia albi si curati, spalati-va la pizda si intariti-va sfarcurile, pentru ca azi avem program, azi mergem la George. Ia, labele intinse si luati de-aici pastila ca tare i-a placut lui viata restransa la produs sintetic, ca tare i-a placut sa lase in spate si mai ales in fatza dare ale trecerii lui dinspre nicaieri spre niciunde. Acum puneti-va in bolul asta cat va lasa inima : cate un minut, cate o ora, o saptamana din vietile voastre de cacat, sa i le duc, sa i le rastorn pe cruce cat sa se coloreze in roz, cat sa se transforme intr-o lacrima mincinoasa, pentru ca minciuni livram pe aici prietene, asa cum ne stii, consecventi. Si radeti ma, radeti, pentru ca lui ii e bine, nu voua.

Bai, George as face cu tine un featuring, acolo sus, i-as anima un pic pe aia care acum iti fac primirea, te spala pe picioare si iti aduc osanale pentru ca, in sfarsit, a venit unul care sa ii mantuiasca si pe ei cu poezia – stii? la ei nu a coborat nimeni niciodata, nici prima oara nici a doua oara, nu le-a aratat nimeni drumul. Fii smecher, da Georgica? Arata-le tu cum se schimba Raiul numai dintr-un vers, baga-i la cenaclu si scandalizeaza-i in in pizda ma-mii lor de sfinti pentru care se taie anual o padure numai ca sa se produca hartia pe care sa le bashim memoria. Arata-le la tabla produsele moderne ale civilizatiei carnale, de care se feresc ca de dracul : deseneaza-le muia, pune-le-n guritza albitura, canta-le song-ul vesel al sodomiei si, in general, creaza conditiile propice, ca venim si noi, fratzicii tai, ne stii ca nu suntem multi, suntem doar toti.

Georgica, am un tricou pentru tine, o sa-l port de cate ori o sa-mi aduc aminte de tine si de zilele in care ai luat bagheta aia magica cu care de regula te scarpinai intre buci (pentru ca iti permiteai, Gerogica, pentru ca iti permiteai) si cu care m-ai amagit ca as putea fi poet, asa ca tine, sau pe-acolo, pe aproape. Pe tricou scria : „Dimineata s-a ridicat de la masa şi m-a sarutat. Mi-a lasat un ravas pe nota de plată - era achitata inca dinainte, dintr-o altă viaţa.”

Uite, Georgica, din puscarii evadeaza tot mai multi gardieni.