mă sună amicul C, pe care-l credeam de multă vreme plecat în noua zeelandă. ce faci, te-ai întors? păi nici n-am plecat, îmi răspunde, încă strâng bani. doar că, pe criza asta n-a rămas mare lucru de strâns. nu sunt parale nici măcar de chirie, aşa că doarme la firma altui amic, la care lucrează pe promisiuni de mai bine. dar firma ta, C? firma am închis-o demult, de când ţi-am spus că mă pregătesc să plec în noua zeelandă. bine, măcar, că planul rămase intact. tu nu pleci în noua zeelandă? nu, dar am un amic, S, care s-a învârtit de o bursă acolo. eu de ce să plec? păi uite, chiar şi cunoştinţa noastră comună, M, pleacă în noua zeelandă. M care-avea afacerea aia grozavă cu diamante? chiar el! uite, îmi zice, chiar şi eu, cu diamantele mele plec, plec în noua zeelandă. dar ce-i veni, îl întreb, nu-i mai lucesc diamantele? ba tocmai, că lucesc foarte bine, dar cu cât mai tare lucesc cu atât mai puţin se bucură M de ele. plec în noua zeelandă, mi-a zis, pentru că aici, cu diamantele mele, am tot timpul senzaţia că mănânc o prăjitură într-o latrină!
asta să fie problema? atât mi-a venit să-i răspund: la alţii e tocmai pe dos! la alţii, dimpotrivă, senzaţia e că mănâncă zilnic rahat într-o cofetărie!
nu plec nici în noua, nici în vechea, nici în a şaisprezecea zeelandă, să fie clar. dar dacă alea sunt singurele opţiuni care ne-au mai rămas pe aici, ce mă fac?
[dar uite şi-un semn că lumea toată-i o budă: un instantaneu, de la-nceputul lunii, din Praga..]
7 comentarii:
Da, asa e!..."sunt singurele opţiuni care ne-au mai rămas"...
am şi io un prietn care are un copil care... nu vrea să emigreze (încă)în Noua Zeelandă, dar care se joacă, se joacă, scoate puţa şi se pişă, unde-i vine, nici o problemă, aşa, cu boltă:D L-am prins şi-ntr-o poză, cînd am fo ultima dată la ei. cum se numeşt desenul lui Perjo în care unul se pişă cu boltă? A, "Viitor luminos"!
eu am ajuns in cluj. e ca un fel de noua zeelenda fata de braila. si altu, probabil care a venit din baltile dobrogene in braila, se simte ca in Marele Mar. deci, e o chestiune de suflet si intelepciune aplicativa. si am fost deja la A.A.
si eu strang bani sa ajung in noua zeelenda. la cine sunt dator nu mai dau nimic. consum paine si verdeturi. pun la ciorap, sub ciorap,sub perna.degeaba strang. nu se cunoaste. nu am darul strangerii, ci pe cel al constrangerii.
da , imi spun, o sa ajung intr-o zi. o tara pe lumea asta tot ma doreste. pai si ce?
acolo nu sunt oameni?
ba da.
dar, cica sunt altfel.
altfel?
decat la noi.mai...
poate asta este o gluma. poate nu.
pe mes. dau de o tipa pe care nu am vazut-o de ani de zile. lucra la protv de ceva ani. acum cica este in noua zeelenda si nu vrea sa mai auda de ronmania. un altul rockaras intalnit la rosia montana, acum ceva ani tot pe mes. cica este in scotia. cica este bine. in capitala . acolo la train...
base pleaca mai... in noua zeelenda. si voi astia care... de... care ne deranjati
buna dimineata, prieteni! ma bucur sa aflu ca sunteti binesanatosi, n-am ajuns in noua zeelanda, desi m-am pornit undeva. m-am oprit pe la Tasuleasa, unde a dat deja zapada, ceva special. am plantat si 7 pui de stejar, cine stie, daca vor avea zile, peste cateva sute de ani ar putea iesi dintre inelele lor o carte mareata. mai povestim cand ma-ntorc. ganduri bune!
Cea mai tare chestie din toata postarea mi s-a parut aia cu senzatia ca maninci tot timpul rahat intr-o cofetarie. Mi-a amintit de Trainspotting si Fight Club, asta din urma cu fazele in care urinau cei doi in supa de lux a bogatanilor pentru care faceau pe chelnerii. Uite ca se lipeste si cu poza.
Noua Zeelanda cica? Oare exista?
pardon,soro. nu urinau ci ejaculau in supa bogatanilor. e o diferenta de eleganta
Trimiteți un comentariu