sigur, aş fi putut scrie cu majuscule numele instituţiei pomenite în titlu. scrierea cu majuscule e o reverenţă formală care ar da mărturie despre respectul autorului pentru instituţia invocată. regula asta (evident, discutabilă, ca orice acţiune
formală, ce nu dă socoteală şi pentru fond) îmi aminteşte de protocolul sălilor de judecată, când asistenţa e obligată să se ridice în picioare la intrarea şi ieşirea judecătorilor iar părţile implicate în proces nu se pot adresa curţii decât stând în picioare şi folosind doar formule de adresare ca "Onorată Curte", “Onorată Instanţă” sau "
Înălţimea Voastră" (chiar dacă majusculele nu sunt vizibile într-o formulare orală, se subînţelege că vorbitorul le foloseşte în gând, şi se străduieşte din răsputeri să facă dovada, prin pronunţie şi întreaga sa atitudine, că nu a gândit cu litere mici o formulare de o asemenea importanţă...) dar pantomima din sălile de judecată ţine de reguli şi interese lesne de înţeles (la urma urmei nu-i pasă nimănui ce gândeşti, important e să
pretinzi că gândeşti
cum trebuie, pentru-a nu împărtăşi cumva soarta străinului evocat de camus, meursault...). ce se întâmplă, însă, când funcţionarul unei instituţii “laice” îţi impune să te ridici în picioare şi să te închini în faţa unei entităţi oarecare cu formularea Înălţimea voastră? când îţi impune, de pildă, să scrii cu majuscule un cuvânt? este exact ce-a păţit poetul dan iancu, în faţa unei funcţionare a
bibliotecii naţionale a româniei, care i-a impus de două ori schimbarea titlului noului său volum de poezie, tata doar fotografii. au fost impuse, pe rând, variantele: “Tata: doar fotografii” şi “Tata doar fotografii”, obligatoriu cu majusculă la intrarea în sala de judecată a textului, pentru că altfel nu ar
suna.. româneşte!! motivaţia funcţionarei (fără diacritice, evident...) este halucinantă:
“
Intr-un fisier de autoritate, niciun titlu nu incepe cu litere mici, iar modalitateta in care ne sugerati sa mentionam titlul nu suna romaneste. De aceea, respectand standardele, a fost adoptata aceasta varianta.
Va multumim pentru intelegere.
Nicoleta CORPACI
Biblioteca Nationala a Romaniei
Centrul National ISBN-ISSN-CIP”
cred că s-ar cuveni să declanşăm o grevă a majusculelor. citiţi şi vă minunaţi
aici.
ps. colac peste majusculă, centrul naţional cip al bibliotecii naţionale
îi informează pe editori că începând cu data de 16 iulie îşi intrerupe activitatea, fără să precizeze şi pentru cât timp. ce bine-i în
literatura română!
13 comentarii:
salutare, dragii mei, mugur & dan
oare ce comentariu ar putea schimba starea asta de bibliolucruri?
sa purcedem la o alta scrisoare publica spre marile & inaltele foruri RO?
din experienta mea de teren, bunii mei prieteni, va pot spune ca vom intilni decit umeri grosi ridicindu-se
sa-i radem, as zice
sa-i uniformizam
pe ei!
sorin, nenorocirea-i că fiecare centimetru din ţara asta îţi stârneşte-ntrebarea ce-i de făcut... la început te apleci, precum Gombrowicz, şi salvezi fiecare crab pe care-l găseşti cu picioarele-n sus. dar plaja fără sfârşit e plină de crabi cu picioarele-n sus, şi nu-ţi va ajunge o viaţă să faci doar această fărâmă de bine. până să-ţi dai bine seama ce se întâmplă vei deveni tu însuţi un crab cu picioarele-n sus, şi cine ştie dacă va fi cineva în preajmă să te salveze...
deocamdată asta e sigur ceva, că ne avem unii pe alţii în preajmă... cu restul ne mai lămurim pe parcurs :)
tu esti totusi in inima tirgului, acolo. dupa atitia ani, am decis ca nu mai pot face figuratie din provincia asta si sper sa ofer altceva. stii unde ma gasesti, la o adica. ”la hanul crengutei”:)
Comentariul acesta nu are legătură cu postarea, dar nu văd altă modalitate de a pune din nou o întrebare pe care am ridicat-o şi pe site-ul rocultura.ro, şi personal lui Cosmin Dragomir. Fără răspuns încă, dar perseverez. Acum ceva vreme, a apărut anunţul ăsta pe Rocultura: “Ring şi Rocultura au pornit, mână în mână un parteneriat cultural de durată, ce are ca scop popularizarea literaturii tinere în medii neconvenţionale, promovarea intensă a culturii şi resuscitarea cititorului în vremuri de criză. Primul pas al colaborării este editarea, până la începutul verii, a două antologii de texte literare ale debutanţilor, ce vor avea parte de promovarea susţinută a ziarului Ring (150 000 de exemplare), a site-ului Rocultura.ro şi a partenerilor pe care îi vom atrage în proiect. Antologiile (poezie şi proză) vor cuprinde texte ale autorilor nedebutaţi în volum sau care au debutat la edituri fantomă (editura Vinea nu este fantomă, sic!). Cei interesaţi pot trimite textele, 10 poeme sau o proză până în 15 000 de caractere la adresa contact@rocultura.ro, cu menţiunea pentru concurs, până pe data de 10 mai 2009. Juriul concursului este format din: Marin Mincu, Octavian Soviany, Răzvan Ţupa, Claudiu Komartin, Felix Nicolau, Mugur Grosu şi Cosmin Dragomir. „
Am trimis şi eu un text. Bun, prost, nu contează asta. Am aşteptat o veste. N-am primit. Vara iată că se termină, iar eu aş vrea să ştiu dacă proiectul a fost abandonat ori dacă s-a făcut o jurizare şi s-au dat nişte rezultate. Fie că s-a renunţat la editarea antologiei pe motiv de criză sau din orice alt motiv, fie că textul meu nu a fost ales – şi aici nu e supărare, repet, că de aia e concurs, ar fi normal să aflu şi nişte rezultate. Mai ales că, ziarist fiind, nu-mi place să nu primesc răspunsuri. Chestia asta îmi stârneşte un fel de nedumerire care se traduce într-o înţepeneală de buldog în subiectul cu pricina, până e epuizat. Deformaţie profesională... În fine, cu riscul de a irita, voi posta acest comentariu pe toate blogurile celor menţionaţi în juriu. Poate răspunde cineva.
Stefana Czeller
nicio supărare! subiectul m-a nedumerit şi pe mine, aşa că l-am rugat pe cosmin să aprindă lumina în sală, să ştim despre ce vorbim. mi-a promis că ne va răspunde în cel mai scurt timp...
sorine, saliu, mugur cumva are dreptate in disperarea sa cioraniana, dar daca astepti primavara de la praga sau de aiurea se alege praful. macar mori impacat cu tine :)
întreb şi eu pe domnii sau doamnele care răspund de cipurile patriei: alex vakulovski cum si'o fi înregistrat volumele pizdeţ, letopizdeţ şi bong, că parcă mă trece o bănuială că nici titlurile alea "nu sunau româneşte?" bine, m'aş mulţumi cu un răspuns măcar în privinţa pizdeţului, ard de nerăbdare să aflu ce'a deliberat completul de judecată al cipurilor: pizdeţul cere sau nu cere majusculă?
mulţumesc antiCIPat!
1. saliut, dane, vorba ta... deocamdata nu mor impacat cu mine, ci ma incapatinez sa mai traiesc ceva, ca sa ma impac cu mine in viata. a muri impacat cu tine in RO e o chestie vulgar mioritica, deloc pe nota cioraniana, cum spui, a lui mugur. de-aia, fratii mei, retragerea in munti sau codri (cred ca asta, in codri, e de fapt, iar mugur cunoaste) e agroturistic apropriata conditiei la care ma refeream. dar, vom vedea.
2. mugur, nu stiam ca faci parte din asa juriu select. felicitari, hehe. totusi, dincolo de gluma cu fantoma vinea, ce inseamna ”edituri fantoma” in RO? dar, mai ales, ”editati fantomatici”?
3. cum spunea iulian tanase odata, nu am punctul 3, dar imi place sa fie...
@dan - tot respectul pentru cioran, dar chiar aşa lacrimogen a sunat? ideea era că, fireşte, orice zaveră începe cu 1, dar dacă omul acela rămâne singur până la capăt avem doar o poveste fumoasă, cu final anunţat. aşa a fost şi cu omul ăla care-a oprit tancurile din Tienanmen cu două sacoşe. ştim că le-a oprit pentru câteva clipe, a dansat şi-un tango cu ele, câteva minute superbe, mai mult ca sigur c-au fost şi ultimele din viaţa lui. pentru că apoi l-au umflat şi l-au dus şi nu mai ştie nimeni nimic despre el. dar ce poveste mişto avem, nu-i aşa? the tankman, omul care-a oprit tancurile cu două sacoşe. dar tancurile şi-au urmat cursul, şi china şi-a urmat cursul, şi mărimile lumii n-au îndrăznit să le stea în drum. ştii şi tu povestea cu Google, colosul ăla cu infinit mai multe sacoşe în mâini, şi mai pline. a cedat presiunilor chinei, de dragul sacoşelor. despre asta e vorba. atât...
...şi apropo de cioran [emile, respect, oriunde ai bântui acum!] sper că nu-l strânge prea tare bustiera aia meschină în care l-au pus să rânjească turistic în faţa casei natale din Răşinari - http://morar.catavencu.ro/2009/07/19/sarmanul-cioran/
@sorin - să vezi ce chestie îmi vine-n minte... se fac nişte săptămâni de când alerg cu nişte acte de firmă, şi pentru tâmpenia aia cu actele sediului social am nevoie de acordul divin al vecinilor, divin pentru că este în cruce - ăla din stânga, ăla din dreapta, cel de jos şi [ca să vezi!] cel de sus... cine ştie dacă nu e şi-n literatură la fel, şi dacă n-ai acordul vecinilor poţi să închizi prăvălia? :))
Da' ce-ţi veni cu Tankman? Parcă te-ai dus prea departe. Naşpa faza cu biblioteca, dar până la cenzură mai sunt mămăligi în sat de mâncat.
ma cam bantuie de cateva zile. am si scris ceva despre el [ba am si pierdut textul, asa ca voi fi nevoit sa-l rescriu] stii ca s-au implinit de curand 20 de ani de atunci?
20 years after TankMan! Wake up!
tankyouman
Trimiteți un comentariu