sâmbătă, 15 ianuarie 2011

Muzeul Xantipa

Ieri seară am remarcat într-unul din colţurile camerei de lucru un obiect care aducea cu un arici uriaş, căci adunase în jurul său, ca un magnet, o grămadă de lucruri, de la cărţi, hârţoage, cutii, până la căni, şurubelniţe şi mănuşi. L-am adus la lumină: televizorul! L-am deschis: era pe un post numit Realitatea. Şi am văzut acolo o tanti, Andreea Pora, care fix atunci se mira în direct: "oare de ce ne mirăm?". Asta-i chintesenţa mirării, mi-am zis, tot m-am ales cu ceva că m-am căznit să chelesc ariciul. Şi am simţit nevoia să împărtăşesc învăţătura pe Facebook - alt arici care nu ştiu exact la ce foloseşte, dar care adună în jur tot felul de nostimade. Aşa şi acum: primul care s-a lipit a fost comentariul lui Ovia Herbert: "nu ştiu cine este andreea. dar are şanse să-l cunoscă pe socrate. depinde cum continuă să se mire.". Nici mie nu-mi era prea limpede cine-i Andreea, dar după cât de urât se uita la mine m-aş fi gândit mai degrabă la Xantipa decât la Socrate. Apoi mi s-a aprins beculeţul: Ovia şi Xantipa, zaveră: un cvasiplagiat! Scrisesem cândva despre ea! Am cotrobăit prin calculator şi-am găsit o ciornă veche dintr-un proiect de emisiune TV [hahaha] la care trebuia să fiu scenarist. Emisiunea trata despre bloguri, aşa că-n ciornă ziceam de un blogger:

"Victor Ciutacu denunţă, pe blogul său, un plagiat monstruos: Andreea Pora a preluat pe nemestecate, pentru România Liberă şi Hotnews, informaţiile publicate de Adriana Duţulescu în Cotidianul, în legătură cu sforile trase de granzii PSD pentru impunerea unor favoriţi pe listele electorale. Dovada? Ambele autoare îl numeau defunct pe judecătorul încă viu şi nevătămat Acsinte Gaşpar. Dacă în privinţa informaţiei pure nu putem vorbi despre plagiat, autorul de drept nefiind cel care a relatat cât cel care care a generat ştirea, cu totul alta e treaba cu dezinformarea. A-l face mort pe cineva care încă mai trăieşte e rodul unui proces intelectual unic, al unor restorturi mentale inimitabile, iar a prelua fără jenă fructele unei halucinaţii atât de intime e inadmisibil. Să luăm un exemplu. Dacă Adriana ar fi scris că echipa Luceafărul Maxenu a snopit-o pe Diadema Gherăseni cu 4 la 2 şi s-a calificat în finala Champions League iar Andreea ar fi preluat informaţia integral, unde era plagiatul? Informaţia că Luceafărul a caftit-o pe Diadema e adevărată, şi e de interes public, aşa că nici măcar autorii golurilor nu ar putea cere drepturi de autor. Însă faza cu finala Champions League e o licenţă poetică, un ravisant efort creativ, iar copierea sa ca atare, fără a pomeni sursa, e un furtişag ruşinos."

8 comentarii:

Anonim spunea...

Ovia e un fericit. eu sunt un nefericit. o stiu pe Andreea Pora acest Marcel Hoara al jurnalismului.

coco spunea...

să mă consider fericită că eu nu-l ştiu pe Ovia? :)

Anonim spunea...

O figura sinistra( la propiu si la figurat), gata oricand sa linguseasca puterea si sa denigreze pe cei ce nu-i impartasesc opniile! Nu merita bagata in seama, are mintea odihnita!

clarobscur spunea...

"într-unul din colţurile camerei de lucru un obiect care aducea cu un arici uriaş, căci adunase în jurul său, ca un magnet, o grămadă de lucruri, de la cărţi, hârţoage, cutii, până la căni, şurubelniţe şi mănuşi. L-am adus la lumină: televizorul!" - superb! cea mai faină descriere a unui arici:))

Mugur Grosu spunea...

nu, cea mai faină e asta:
- ce asemănare există între arici şi vultur?
- amândoi au ţepi, cu excepţia vulturului! :)

Liviu Drugă spunea...

Mugur Grosu spunea...
nu, cea mai faină e asta:
- ce asemănare există între arici şi vultur?
- amândoi au ţepi, cu excepţia vulturului! :)
__________
Excelent! Tipul de glume, rare, care imi plac!!!

Mugur Grosu spunea...

un fenomen ciudat face ca glumele cele mai bune să aibă autori necunoscuţi. în schimb nimeni nu se sfieşte să semneze orice prostie :)

Velciu spunea...

A scos şi Ion Barbu (caricaturistul) una tare în seria asta: "un cuţit fără lamă, căruia nu-i lipseşte decât mânerul!"